joi, 7 aprilie 2011

EVS...



...sau European Virtual Seminar. Mai exact, pe o perioada de câteva luni se alcătuiesc grupuri de discuţie interculturale şi interdisciplinare. Fiecare grup are o temă de dezbătut, totul se petrece prin intermediul internetului, având ca rezultat final rapoarte care sunt prezentate primăvara în cadrul unei întruniri care durează două săptămâni, aceasta fiind singura ocazie în care membrii grupurilor se cunosc personal.
Anul acesta, această întrunire a fost găzduită de România, în Sinaia, în perioada 4 - 15 aprilie şi a avut ca subiect dezvoltarea durabilă. Aşadar, ne-am adunat în Sinaia, vreo 20 de suflete...olandezi, germani, sloveni, austrieci, portughezi, greci, belgieni, romani şi un american (care studiază un an în Universitatea din Graz Austria). Ca şi pe parcursul anului, am format echipe cu membri din diferite ţări, unde discuţiile au fost, cel puţin pentru mine, absolut uluitoare. Oameni provenind din medii diferite, cu vîrste diferite, cu bagaj cultural diferit au trebuit sa lucreze în echipe pentru realizarea unor "teme" şi a unui raport final despre Parcul Natural Bucegi. Este uluitor sa observi atâta diversitate! Au fost câteva prezentări legate de realizările studenţilor pe parcursul anului, iar impresia generală a fost că majoritatea temelor au fost analizate superficial...poate este doar părerea mea...De asemenea, au fost şi prezentări ale unor specialişti din domenii diverse cu privire la dezvoltarea durabilă. Cel mai mult mi-au plăcut prezentările Iulianei Lazăr şi a domnului Mircea Vergheleţ
Despre organizare ce sa zic?!Sunt ai noştri cei care au organizat şi nu mă lasă inima sa zic de rău...O sa zic doar că se putea mai bine...Măcar de aveau şi străinii un program al evenimentelor care urmau, să ştie omul la ce să se aştepte având în vedere că se duceau într-un loc despre care ştiau doar de ţiganii care cerşesc pe la ei prin ţară şi de la Dracula.
În rest, toate bune: mâncare bună şi muuultă, ţuica şi vinul la fel, peisajul superb (mai putin gunoaiele care zac pe maulul Prahovei şi pe lâgă Peleş, printre ghiocei şi brânduşe), voie bună şi oameni interesanţi.
Mulţumim mult domnului Alexandru Andrăşanu, care a făcut totul posibil şi ne-a oferit oportunitatea de a participa!