sâmbătă, 31 decembrie 2011
Pălăria Indiana Jones
Acel moment ciudat în care nu mai doreşti nimic pentru tine decât sănătate...De ce?! Pentru că ştii că restul sunt ca şi împlinite. Pălăria lui Indy e pe drum spre mine, iar lumea mă aşteaptă să o descopăr. Asta e tot ce mi-am dorit vreodata şi asta am să fac. O viaţă ca o continuă descoperire.
Îi mulţumesc mamei că încă nu mă reneagă :))
În rest, gândurile mele se îndreaptă către familie şi cei dragi, dorindu-le cât mai multe visuri de împlinit şi orizonturi de descoperit.
Le mulţumesc pentru încredere şi susţinere... :)
La mulţi ani, dragi prieteni!
Nu va uitaţi visurile, cutiuţa cu visuri...
vineri, 23 decembrie 2011
miercuri, 21 decembrie 2011
marți, 20 decembrie 2011
luni, 12 decembrie 2011
Doar o altă noapte
Eu şi oraşul.
Cu dor de munte, de ger, de zăpadă, de ceaiul mult râvnit după un traseu lung, undeva la o cabană.
marți, 29 noiembrie 2011
duminică, 27 noiembrie 2011
miercuri, 23 noiembrie 2011
despre Alice...despre mine
Când mă mă gândesc la Alice , mă năpădesc o mulţime de emoţii, de stări care nu prea pot fi explicate. Alice mă emoţionează până dincolo de orice... nu cred că măcar mie mi-aş putea explica. Este persoana care mi s-a lipit de suflet şi pe care o iubesc necondiţionat...iar la mine asta nu prea s-a întâmplat până acum...O iubesc enorm şi mi-e tare dor de ea, cu toate că nu cred că am stat împreună nici măcar vreo 14 zile până acum...Am un presentiment că acest copil este unul deosebit...are ceva în privire...
luni, 21 noiembrie 2011
Când galben de tot va fi
" Pentru galbenul ei noroc
Nu văzu pe pământ alt loc
Decât inima mea râzând
Şi-n ea mă lovi căzând "
duminică, 20 noiembrie 2011
spre...ÎNCEPUT
Visurile noastre se pot împlini! Orice am dori, dacă dorim cu adevărat se va împlini! Acum sunt sigură de asta. Trebuie doar sa avem curajul de a îndrăzni să cerem ce vrem. Problema adevărată vine atunci când, de fapt, nu ştim ce vrem, când suntem nesiguri. Atunci va interveni eşecul. Dacă nu ne mai lăsăm traşi în mii de părţi, nesemnificative pentru noi, atunci totul va deveni clar şi simplu. Acum, totul pare atât de uşor. În sfârşit, ştiu ce vreau. De fapt am ştiut mereu, dar aveam şcoli de urmat, familie de mulţumit şi o perioadă m-am lăsat absorbită de alte diverse lucruri...Însă, acum sunt fericită că nu m-am pierdut de tot pe drum şi că acum, la sfârşit de scoală, îmi mai aduc aminte de visul meu, ştiu încă de la ce am pornit şi unde vroiam să ajung. Acum, nu mă pot decât bucura că sunt aproape de ÎNCEPUT, de ceea ce mi-am dorit mereu. Calea către orice îţi doreşti este lângă tine în orice moment. Dincolo de poartă este lumea care promite noi orizonturi de cucerit....
luni, 14 noiembrie 2011
Noiembrie în Provence
Da...ca într-o continuă vacanţă...În fiecare sfârşit de săptămână toată Marsilia are treabă: ori la plajă; ori în portul vechi,la o terasă; la muzee; în grădinile care încă au copacii înfrunziţi; ori poate în împrejurimile Marsiliei la munte, la pădure...
Parcarea este plină în " Les Calanques".Am întâlnit foarte mulţi turişti şi cu toate acestea nu am văzut nici măcar o bucăţică de hârtie. Am văzut, în schimb, rozmarin şi cimbru care cresc precum iarba la noi, aşteptând parcă sa fie culese pentru a da savoare unei farfurii aburinde de Ratatouille. Soarele pare mai prietenos aici, iar oamenii mai buni, mai sănătoşi. Am văzut persoane de vârsta bunicii mele care erau la plimbare, pe stânci, la malul Mediteranei...Poate că noi, românii, avem ceva de învăţat...Poate că ar trebui să ne oprim din a ne plânge de cum viaţa noastră este mizerabilă. Poate că ar trebui să învăţăm să fim mai buni, mai civilizaţi şi poate atunci ne va fi un pic mai bine... Poate că ar trebui să nu ne mai uităm în curtea vecinului şi să crăpăm de invidie, ori să încercăm să îl întrecem...Poate am putea încerca să ne bucurăm că trăim, că avem o ţară atât de frumoasă, în care şi noi ne mai putem duce pe dealuri, câmpii, ori munţi să ne culegem cu mânuţele noastre o mână de ierburi care să ne fericească un prânz...
Uitaţi timp de un sfârşit de săptămână de hipermaketuri, datorii la întreţinere, ori la bănci! Duceţi-vă în schimb la ţară, la bunici, ori pe lângă oraşul în care trăiţi şi bucuraţi-vă ...de o gutuie, de orice vă place vouă acum, în perioada asta!
sâmbătă, 12 noiembrie 2011
vineri, 11 noiembrie 2011
joi, 27 octombrie 2011
marți, 25 octombrie 2011
luni, 24 octombrie 2011
duminică, 23 octombrie 2011
sâmbătă, 22 octombrie 2011
miercuri, 19 octombrie 2011
Sara pe deal
joi, 13 octombrie 2011
joi, 6 octombrie 2011
marți, 4 octombrie 2011
duminică, 2 octombrie 2011
Marsilia
Etichete:
marsilia,
oras,
Simona Sandu
Locația:
Marsilia, Franța
miercuri, 28 septembrie 2011
luni, 5 septembrie 2011
joi, 1 septembrie 2011
ultima zi acasă, prima zi de toamnă
Locația:
Vama Veche, România
marți, 2 august 2011
Peisajul copilăriei
luni, 18 iulie 2011
Pe poteci de munte
duminică, 17 iulie 2011
vineri, 3 iunie 2011
joi, 26 mai 2011
Alice
miercuri, 4 mai 2011
duminică, 1 mai 2011
marea...și visurile
joi, 7 aprilie 2011
EVS...
...sau European Virtual Seminar. Mai exact, pe o perioada de câteva luni se alcătuiesc grupuri de discuţie interculturale şi interdisciplinare. Fiecare grup are o temă de dezbătut, totul se petrece prin intermediul internetului, având ca rezultat final rapoarte care sunt prezentate primăvara în cadrul unei întruniri care durează două săptămâni, aceasta fiind singura ocazie în care membrii grupurilor se cunosc personal.
Anul acesta, această întrunire a fost găzduită de România, în Sinaia, în perioada 4 - 15 aprilie şi a avut ca subiect dezvoltarea durabilă. Aşadar, ne-am adunat în Sinaia, vreo 20 de suflete...olandezi, germani, sloveni, austrieci, portughezi, greci, belgieni, romani şi un american (care studiază un an în Universitatea din Graz Austria). Ca şi pe parcursul anului, am format echipe cu membri din diferite ţări, unde discuţiile au fost, cel puţin pentru mine, absolut uluitoare. Oameni provenind din medii diferite, cu vîrste diferite, cu bagaj cultural diferit au trebuit sa lucreze în echipe pentru realizarea unor "teme" şi a unui raport final despre Parcul Natural Bucegi. Este uluitor sa observi atâta diversitate! Au fost câteva prezentări legate de realizările studenţilor pe parcursul anului, iar impresia generală a fost că majoritatea temelor au fost analizate superficial...poate este doar părerea mea...De asemenea, au fost şi prezentări ale unor specialişti din domenii diverse cu privire la dezvoltarea durabilă. Cel mai mult mi-au plăcut prezentările Iulianei Lazăr şi a domnului Mircea Vergheleţ
Despre organizare ce sa zic?!Sunt ai noştri cei care au organizat şi nu mă lasă inima sa zic de rău...O sa zic doar că se putea mai bine...Măcar de aveau şi străinii un program al evenimentelor care urmau, să ştie omul la ce să se aştepte având în vedere că se duceau într-un loc despre care ştiau doar de ţiganii care cerşesc pe la ei prin ţară şi de la Dracula.
În rest, toate bune: mâncare bună şi muuultă, ţuica şi vinul la fel, peisajul superb (mai putin gunoaiele care zac pe maulul Prahovei şi pe lâgă Peleş, printre ghiocei şi brânduşe), voie bună şi oameni interesanţi.
Mulţumim mult domnului Alexandru Andrăşanu, care a făcut totul posibil şi ne-a oferit oportunitatea de a participa!
Anul acesta, această întrunire a fost găzduită de România, în Sinaia, în perioada 4 - 15 aprilie şi a avut ca subiect dezvoltarea durabilă. Aşadar, ne-am adunat în Sinaia, vreo 20 de suflete...olandezi, germani, sloveni, austrieci, portughezi, greci, belgieni, romani şi un american (care studiază un an în Universitatea din Graz Austria). Ca şi pe parcursul anului, am format echipe cu membri din diferite ţări, unde discuţiile au fost, cel puţin pentru mine, absolut uluitoare. Oameni provenind din medii diferite, cu vîrste diferite, cu bagaj cultural diferit au trebuit sa lucreze în echipe pentru realizarea unor "teme" şi a unui raport final despre Parcul Natural Bucegi. Este uluitor sa observi atâta diversitate! Au fost câteva prezentări legate de realizările studenţilor pe parcursul anului, iar impresia generală a fost că majoritatea temelor au fost analizate superficial...poate este doar părerea mea...De asemenea, au fost şi prezentări ale unor specialişti din domenii diverse cu privire la dezvoltarea durabilă. Cel mai mult mi-au plăcut prezentările Iulianei Lazăr şi a domnului Mircea Vergheleţ
Despre organizare ce sa zic?!Sunt ai noştri cei care au organizat şi nu mă lasă inima sa zic de rău...O sa zic doar că se putea mai bine...Măcar de aveau şi străinii un program al evenimentelor care urmau, să ştie omul la ce să se aştepte având în vedere că se duceau într-un loc despre care ştiau doar de ţiganii care cerşesc pe la ei prin ţară şi de la Dracula.
În rest, toate bune: mâncare bună şi muuultă, ţuica şi vinul la fel, peisajul superb (mai putin gunoaiele care zac pe maulul Prahovei şi pe lâgă Peleş, printre ghiocei şi brânduşe), voie bună şi oameni interesanţi.
Mulţumim mult domnului Alexandru Andrăşanu, care a făcut totul posibil şi ne-a oferit oportunitatea de a participa!
miercuri, 30 martie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)